• www.protectie civila popricani iasi.freewb.ro
• C.L.S.U. POPRICANI
• S.V.S.U. POPRICANI
• INTERVENTII 2011-2012
• LEGISLATIE
• VOLUNTARIAT
• GALERIE DE IMAGINI

 

 

INFORMEAZĂ-TE PENTRU TINE ȘI PENTRU CEI DRAGI ȚIE!

Conform O.U.G. nr. 21 din 15 aprilie 2004 situația de urgență se definește astfel: eveniment excepțional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare și intensitate amenință viața și sănătatea populației, mediul înconjurător, valorile materiale și culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri și acțiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare și managementul unitar al forțelor și mijloacelor implicate.

Definirea dezastrelor: conform legii 481din 8 noiembrie 2004 dezastrele sunt evenimente datorate declanșării unor tipuri de riscuri din cauze naturale sau provocate de om, care generează pagube materiale și modificări ale mediului și care, prin amploare, intensitate și consecințe, ating sau depășesc nivelurile specifice de gravitate stabilite prin reglementări privind gestionarea situațiilor de urgență.

Clasificarea dezastrelor:

Din cauze naturale:

• cutremurele de pământ;
• alunecările și prăbușirile de teren;
• inundațiile;
• fenomenele metereologice periculoase;
• îmbolnăviri în masă (epidemii și epizotii);
• inundațiile din cauze naturale;
• căderile de meteoriți;

Provocate de om:

• avariile la construcțiile hidrotehnice,
• accidente majore pe căile de comunicație;
• accidente datorate muniției neexplodate sau a armelor artizanale;
• accidente în subteran;
• incendii de mari proporții și exploziile;
• accidente nucleare, chimice și biologice;
• prăbușiri ale unor construcții, instalații ori amenajări;
• eșuarea sau scufundarea unor nave;
• căderi de obiecte din atmosferă ori din cosmos.

PROTECȚIA CIVILĂ - ÎNTOTDEAUNA ÎN SLUJBA CETĂȚEANULUI

INUNDAȚIILE

 

În ultimii ani, teritoriul țării noastre a fost afectat de producerea unor inundații cu urmări catastrofale. Astfel în anul 2005 inundațiile au afectat Banatul, Moldova și Muntenia, în anul 2006 localitățile situate în Lunca Dunării, iar în anul 2008 județele Moldovei din bazinele râurilor Prut și Siret. Aceste inundații au produs pierderi de vieți omenești, distrugerea infrastructurii, a culturilor agricole, degradarea mediului ambiant. Situația a fost atât de gravă încât localități întregi au fost șterse de pe fața pământului sau au trebuit să fie strămutate total sau parțial.

Județul Iași a fost puternic afectat în luna august 2005 de inundațiile produse de râul Siret în municipiul Pașcani și suburbiile acestuia. În urma fenomenelor meteorologice și hidrologice periculoase înregistrate în perioada iulie-august 2008, caracterizate prin precipitații însemnate cantitativ (revărsarea râului Siret și râului Prut), au fost afectate 80 de localități.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail Grigore Sturdza” al județului Iași a intervenit operativ pentru:

• evacuarea populației si animalelor din zonele afectate sau amenințate de inundații (cartierul Lunca – Pașcani, satele riverane râului Prut din comunele Trifești, Probota, Victoria, comunele riverane râului Siret: Lespezi, Stolniceni-Prăjescu, Mogoșești Siret, Mircești, Răchiteni);
• s-a asigurat hrana și apa pentru populația evacuată, precum si menținerea ordinii publice împreună cu forțe aparținând Poliției si Jandarmeriei;
• s-a solicitat si obținut sprijinul cu forțe și mijloace de intervenție din partea ISU din județele învecinate: Galați, Vaslui, Vrancea, Buzău;
• s-a intervenit cu forțe si mijloace proprii la lucrările de supraînălțare a digurilor râului Siret și Prut, împreună cu celelalte forțe ale M.A.I.și M.Ap.N.;
• s-a intervenit cu forțe si mijloace de intervenție proprii pentru evacuarea apei din zonele si locuințele inundate, decolmatarea fântânilor.

Cauzele producerii inundațiilor:

• Poluarea generată de activitățile umane, care a condus la substanțiale modificări climatice, efectul de seră și încălzirea globală.
• Diminuarea severă a suprafețelor împădurite ca urmare a tăierilor iraționale.
• Amplasarea localităților și a unor obiective economico – sociale în zonele inundabile ale cursurilor de apă.
• Insuficiența unor lucrări de apărare împotriva inundațiilor (diguri, baraje, etc.)

Formele de manifestare:

• Inundațiile produse de revărsările naturale ale cursurilor de apă, datorate creșterii debitelor sau blocajelor produse de ghețuri, plutitori, aluviuni.
• Inundațiile produse de scurgerile de pe versanți, datorate căderii unor mari cantități de precipitații în timp scurt.
• Inundațiile produse de accidentele la construcțiile hidrotehnice (avarierea sau distrugerea unor lucrări de genul barajelor sau digurilor).

 

Modalități de combatere a inundațiilor:

• reducerea efectelor încălzirii globale prin reducerea emisiilor poluante, refacerea suprafețelor împădurite, etc.
• amenajarea de lucrări de apărare împotriva inundațiilor (diguri, baraje, etc) și întreținerea celor existente.
• dezvoltarea sistemului informațional meteorologic și hidrologic, care constă în observarea, măsurarea, înregistrarea și prelucrarea datelor meteorologice și hidrologice, elaborarea prognozelor, avertizărilor și alarmărilor, precum și în transmiterea acestora factorilor implicați și la populația expusă.
• interzicerea amplasării de locuințe sau obiective economico – sociale în zonele inundabile și dezafectarea celor existente.
• întreținerea sistemelor de preluare a apelor provenite din precipitații existente la nivelul localităților (sisteme de canalizare, rigole, șanțuri).
• Intreținerea albiei cursurilor de apă (îndepărtarea vegetației, decolmatarea albiilor, îndepărtarea obstacolelor și neobstrucționarea sub nici o formă a curgerii cursului de apă).

Reguli de comportare și de acțiune pe timpul producerii inundațiilor

1. Înainte de producerea unei inundații:
   1. Informați-vă despre semnalele de alarmare și despre procedurile de evacuare.
   2. În cazul riscului iminent de inundație opriți dispozitivele de încălzire, de alimentare cu gaz și electricitate.
   3. Mutați mobila, echipamentele electrice și alte obiecte personale la etajele superioare.
   4. Puneți substanțele toxice intr-un loc sigur, astfel încât să se evite poluarea.
2. Pe timpul producerii inundațiilor:
   1. Fiți calm!
   2. Avertizați-vă vecinii și ajutați în special persoanele cu dizabilități, copiii și bătrânii.
   3. Informați-vă despre pericol și evoluția sa.
   4. Nu folosiți telefonul decât în situații urgente, pentru a nu încărca rețeaua.
   5. Părăsiți cât mai repede locuința atunci când vi se cere de către cei însărcinați cu operațiunile de evacuare.
   6. Folosiți itinerariul indicat de către cei responsabili.
   7. Nu o luați pe scurtături, riscați să intrați într-un loc periculos.
   8. Faceți aranjamentele necesare pentru animalele domestice.
   9. Luați cu dumneavoastră numai ce este absolut necesar (acte de identitate,medicamente, alimente).
3. După producerea inundațiilor:
   1. Ajutați pe cei răniți!
   2. Ascultați radioul și urmați instrucțiunile celor însărcinați cu operațiunile de salvare.
   3. Fiți atenți înainte de a intra în casă. Verificați soliditatea structurii (crăpături ale pereților, tavanelor, geamuri sparte și alte dărâmături periculoase).
   4. Nu rămâneți într-o casă unde există apă stătută.
   5. Fiți atenți să nu vă electrocutați, nu atingeți firele electrice.
   6. Nu consumați decât apă îmbuteliată sau fiartă.
   7. Consumați alimente numai după ce au fost curățate și fierte.
   8. Nu folosiți instalațiile de apă, gaze, electricitate, decât atunci când vi se permite acest lucru.
   9. Efectuați lucrări de înlăturare a efectelor inundației, curățarea locuinței și a mobilierului, dezinfectarea încăperilor, repararea avariilor.

 

Semnificația culorii codurilor avertizărilor meteorologice și hidrologice :

1. Avertizări meteorologice:
   • COD ROȘU – sunt prognozate fenomenemeteorologice de intensitate foarte mare (vânt, ploi abundente, descărcări electrice, grindină, caniculă, ger). Există risc de viituri majore.
   • COD PORTOCALIU – sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate mare (vânt, ploi abundente, descărcări electrice, grindină, caniculă, ger). Există risc de viituir pe râurile mici.
   • COD GALBEN – Fenomenele meteorologice prognozate (averse, descărcări electrice, intensificări de vânt, temperaturi ridicate) sunt obișnuite pentru zona respectivă, dar temporar pot deveni periculoase pentru anumite activități. Există risc de creșteri de debite și niveluri.
   • COD VERDE – Nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase.
2. Avertizări hidrologice:
   • COD GALBEN – Risc de viituri sau creșteri rapide ale nivelului apei , neconducând la pagube semnificative, dar necesită o vigilență sporită în cazurile de activități sezoniere și/sau expuse la inundații. Depășire COTE DE ATENȚIE.
   • COD PORTOCALIU - Risc de viituri generatoare de revărsări importante susceptibile de a avea impact semnificativ asupra vietii colectivităților și siguranței bunurilor și persoanelor. Depășire COTE DE INUNDAȚIE.
   • COD ROȘU – Risc de viituri majore. Amenințare directă și generalizată asupra siguranței persoanelor și bunurilor. Depășire COTE DE PERICOL.

Cutremurele de pământ

 

Cutremurul este unul din cele mai distrugătoare fenomene naturale de pe Pământ. Seismicitatea în județul Iași este dominată de cutremurele de adâncime intermediară care se produc în zona Vrancea. Datorită faptului că majoritatea clădirilor au fost construite înainte de anul 1977, când nu existau norme de protecție antiseismică și datorită uzurii produse la clădiri, zonele cele mai expuse efectelor sunt:

1. zona centrală a municipiului Iași;
2. zona cuprinsă între Podul Roșu și Podul de Piatră (străzile D. Cantemir, N. Iorga, șos. Națională și Aleea Decebal);
3. zona cuprinsă între gara Nicolina, bd. Primăverii, Splai Bahlui și campusul universitar T. Vladimirescu;
4. cartierul Tătărași, zona delimitată de str. V. Lupu și str. Ciurchi;
5. cartierul Copou, zona delimitată de str. M. Costăchescu, bd. Carol, str. Codrescu.
6. zona centrală a municipiului Pașcani, cuprinsă între Primăria municipiului și Spitalul Municipal;
7. zona centrală a orașului Tg. Frumos, cuprinsă între Primăria orașului și Stația Tg. Frumos a Serviciului de Ambulanță;
8. zona centrală a orașului Hârlău, cuprinsă între Primăria orașului și Spitalul Orășenesc.

Un cutremur este o deplasare violentă a rocilor la adâncimi mari, în interiorul pământului creând deplasări subterane sau la suprafața pământului și rezultând vibrații ale pământului ce se transmit la clădiri.

Reguli de comportare și măsuri de protecție în caz de cutremur:

1. Pentru protecția înainte de cutremur este necesar să se realizeze măsuri de protecție a locuinței și în afara acesteia. În măsurile de protecție a locuinței este necesar :
   • recunoașterea locurilor în care ne putem proteja : grinda, tocul ușii, sub birou sau o masa rezistentă, etc.;
   • identificarea și consolidarea unor obiecte care pot cădea sau deplasa în timpul seismului;
   • asigurarea măsurilor de înlăturare a pericolelor de incendiu : protecția și evitarea distrugerilor la instalațiile de alimentare cu electricitate, apă și gaze;
   • cunoașterea locurilor de întrerupere a alimentării cu aceste surse;
   • asigurarea stării de rezistență a locuinței. La nevoie se consultă organele de Protecție Civilă locale sau alți specialiști;
   • asigurarea, în locuri cunoscute și ușor accesibile, a îmbrăcămintei pentru timp rece, a unei rezerve de alimente uscate și conserve, a unor materiale și obiecte necesare realizării unei truse de prim ajutor familial;
   • asigurarea unei lanterne, a unui aparat radio cu tranzistoare și a bateriilor necesare;

În măsurile de protecție în afara locuinței este necesar:

1. • cunoașterea locurilor celor mai apropiate unități medicale, sediilor inspectoratelor pentru situații de urgență, de poliție, de cruce roșie, precum și alte adrese utile;
   • buna cunoaștere a drumului pe care vă deplasați zilnic la școală, cumpărături având în vedere pericolele care pot apărea (spargeri de geamuri, căderea unor obiecte de pe balcoane, conducte de gaze, abur, apă etc.;
2. Pentru protecția în timpul producerii unui cutremur puternic se iau următoarele măsuri:
   • păstrarea calmului, să nu se intre în panică și să liniștiți pe ceilalți membri ai familiei: copii, femei, bătrâni;
   • prevenirea tendințelor de a părăsi locuința: putem fi surprinși de faza puternică a mișcării seismice în holuri, scări, etc. Nu se folosește în nici un caz ascensorul;
   • dacă suntem în interiorul unei locuințe – rămânem acolo, departe de ferestre care se pot sparge, să se stea înspre centrul locuinței (clădirii), lângă un perete. Protejarea se face sub o grindă, toc de ușă solidă, birou, masă sau bancă din clasă suficient de rezistente spre a ne feri de căderea unor lămpi, obiecte mobile suprapuse, tencuieli ornamentale etc.;
   • dacă suntem surprinși în afara unei locuințe (clădiri) rămânem departe de aceasta, ne ferim de tencuieli, cărămizi, coșuri, parapete, cornișe, geamuri și care de obicei se pot prăbuși pe stradă;
   • dacă suntem la școală (serviciu) nu fugim pe uși, nu sărim pe fereastră, nu se aleargă pe scări, nu se utilizează liftul, nu alergați pe stradă. Deplasarea se realizează cu calm spre un loc deschis și sigur;
   • dacă a trecut șocul puternic al seismului, se închid imediat sursele de foc cât se poate de repede, iar dacă a luat foc ceva se intervine imediat;
   • dacă seismul ne surprinde în autoturism, ne oprim cât se poate de repede într-un loc deschis, se evită clădirile prea aproape de stradă, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice aeriene și ne ferim de firele de curent electric căzute;
   • dacă suntem într-un mijloc de transport în comun sau în tren, stați pe locul dumneavoastră până ce se termină mișcarea seismică. Conducătorul trebuie să oprească și să deschidă ușile, dar nu este indicat să vă îmbulziți la coborâre sau să spargeți ferestrele;
   • dacă vă aflați într-un loc public cu aglomerări de persoane nu alergați către ieșire, îmbulzeala produce mai multe victime decât cutremurul. Stați calm și liniștiți-vă vecinii pe rând.

 

1. După producerea unui cutremur puternic este necesar să luăm următoarele măsuri:
   • nu plecați imediat din locuință. Acordați mai întâi primul ajutor celor afectați de seism. Calmați persoanele speriate și copiii;
   • ajutați-i pe cei râniți sau prinși sub mobilier, obiecte sau elemente ușoare de construcții căzute, să se degajeze;

ATENȚIE !

• Nu mișcați răniții grav (dacă nu sunt în pericol imediat de a fi răniți suplimentar din alte cauze), până la acordarea unui ajutor sanitar – medical calificat. Ajutați-i pe loc. Curățați traseele de circulație de cioburi sau substanțe toxice, chimicale vărsate, alimente, etc.
• îngrijiți-vă de siguranța copiilor, bolnavilor, bătrânilor, liniștiți-i asigurându-le îmbrăcăminte și încălțăminte corespunzătoare sezonului în care ne aflăm;
• ascultați anunțurile posturilor de radio și televiziune și recomandările acestora;
• verificați preliminar starea instalațiilor de electricitate, gaz, apă, canal din locuință;
• părăsiți calm locuința după seism, fără a lua cu dumneavoastră lucruri inutile. Verificați mai întâi scara și drumul de ieșire;
• dacă la ieșire întâlniți uși blocate, acționați fără panică pentru deblocare. Dacă nu reușiți, procedați cu calm la spargerea geamurilor și curățați bine mâna și zona de cioburi, utilizând un scaun, o vază metalică (lemn) etc. Deplasați-vă într-un loc deschis și sigur;
• fiți pregătiți psihic și fizic pentru eventualitatea unor șocuri (replici) ulterioare primei mișcări seismice, care de regulă este mai redus decât cel inițial. Nu dați crezare zvonurilor privind eventualele replici seismice și urmările lor, utilizați numai informațiile și recomandările oficiale, recepționate direct de dumneavoastră și nu din auzite;
• nu ascultați sfaturile unor așa-ziși specialiști necunoscuți de dvs. care în asemenea situații apar ad-hoc.

ALUNECĂRI DE TEREN

 

Alunecarile de teren sunt evenimente de multe ori previzibile, de exemplu după precipitații intense, in zone predispuse la aceste fenomene si au evoluție progresivă, astfel încât desfășurarea lor se realizează într-un anumit interval de timp suficient pentru realizarea unor măsuri de protecție. Atunci când începerea alunecării de teren poate fi semnalată, autoritățile publice locale împreună cu Comitetul local informează instituțiile și populația din zona respectivă asupra pericolului creat și acțiunilor de alarmare când alunecarea de pământ este iminentă, o data cu urmarirea evoluției fenomenelor in zonă. Informarea si alarmarea asupra alunecării de teren se realizează de către autoritățile publice locale si de comitetul local și județean cu mijloacele specifice acestor tipuri de acțiuni.

La recepționarea informării sau a unor semnale despre începerea alunecării terenului, în zona care ar putea fi afectată se vor lua urmatoarele măsuri:

• Pregătirea evacuării persoanelor, institutiilor si bunurilor potrivit planurilor de evacuare pregatite anticipat.
• Deconectarea, de catre reprezentatii autorizati - in caz de necesitate - a cladirilor de la sistemul de alimentare cu energie electrica, gaze, apa, incalzire, canalizare etc. pentru a limita eventualele efecte negative.
• Sprijinirea formatiilor de interventie ale comitetului local sau judetean in actiunile de oprire, diminuare sau de deviere a alunecarii de teren cu scopul de protejare a persoanelor si constructiilor, pentru micsorarea efectelor distructive ale alunecarii de teren.
• Desfasurarea actiunilor sub conducerea comitetului local sau judetean; vor fi luate in considerare numai sursele oficiale locale si recomandarile organelor in drept, evitandu-se informatiile bazate pe zvonuri.

La receptionarea semnalului de alarmare in cazul alunecarilor de teren, care inseamna ca pericolul alunecarii de teren nu poate fi evitat, se vor lua urmatoarele masuri:

• Evacuarea persoanelor si bunurilor materiale in locurile desemnate in planurile de evacuare, fara a lua lucruri inutile si pastrand calmul.
• Respectarea regulilor de convietuire in locurile sigure in care Comitetul judetean/local, impreuna cu autoritatile locale cat si Societatea de Cruce Rosie vor lua masurile necesare adapostirii si desfasurarii vietii.

 

În județul Iași, cele mai întinse suprafețe afectate de degradări accentuate de teren se întâlnesc pe versanții cu pante accentuate din lungul Coastei Bârnova – Voinești – Strunga, de pe abrupturile de la nord de Tg. Frumos – Cucuteni – Hârlău – Deleni și de pe versanții cu expoziție nordică și nord-vestică.

Zone supuse riscului la alunecări de teren:

1. zona Copou – Sărărie – Țicău din municipiul Iași;
2. zona Cotnari – Deleni;
3. zona Bârnova – Dobrovăț;
4. zona Comarna – Dolhești;
5. zona Popricani – Probota;
6. zona Miroslava;
7. zona Tomești;
8. zona Valea Seacă.

Semnificativ este faptul că suprafețe afectate de alunecări de teren a crescut de la 15.000 ha în anul 1985, la 63.021 ha în anul 2005, din această suprafață, aproximativ 26.000 ha fiind afectată de alunecări active și semiactive. Zonele afectate sunt următoarele:

• teritorii mai mari de 2000 ha: Deleni – Tg. Frumos;
• teritorii cu suprafețe cuprinse între 1000 și 2000 ha: Aroneanu, Belcești, Brăești, Comarna, Costuleni, Cotnari, Dagâța, Dolhești, Dumești, Lungani, Mironeasa, Popești, Răducăneni, Schitu-Duca, Scobinți, Sinești, Tansa, Tomești, Țibana, Țibănești, Iași, Hârlău;
• teritorii cu suprafețe între 100 și 500 ha: A.I.Cuza, Bălțați, Bârnova, Bivolari, Bosia, Butea, Cozmești, Cristești, Cucuteni, Golăești, Gorban, Heleșteni, Holboca, Ipatele, Lespezi, Mădârjac, Miroslava, Miroslovești, Moșna, Moțca, Podu Iloaiei, Românești, Ruginoasa, Stolniceni-Prăjescu, Tătăruși, Țigănași, Țuțora.

FENOMENELE METEOROLOGICE PERICULOASE

• înzăpezirile;
• avalanșele;
• lapovița;
• furtunile ;
• aversele de ploaie;
• fulgerele;
• grindina;
• chiciura;
• ceața;
• viscolul;
• zăporurile;
• înghețul puternic; înghețul timpuriu sau întârziat;
• dezghețul timpuriu;
• seceta.

VISCOLUL

 

Viscolul poate fi o cădere de zăpadă însoțită de vânturi puternice care împrăștie zăpada, ce poate dura de la câteva ore la mai multe zile. Unele viscole pot afecta regiuni întinse, pe când altele pot afecta doar o singură comunitate. Toate viscolele sunt însoțite de temperaturi scăzute, ceea ce duce de multe ori la reducerea vizibilității. O furtună severă de iarna este una în care stratul de zăpadă căzut timp de 12 ore este mai mare de 10 cm sau de peste 15 cm pentru o perioadă de 24 de ore. O furtună de gheață se produce pe vreme foarte rece când picăturile de ploaie îngheață la impactul cu solul. Toate viscolele fac din conducerea automobilelor și mersul pe jos o problemă foarte riscantă. Efectele furtunilor cum ar fi: temperaturile extrem de scăzute, inundațiile și depunerile de zăpadă pot produce condiții de risc pentru oamenii din zona afectată.

Pregătirea pentru condițiile de vreme rece se referă la respectarea următoarelor reguli și măsuri:

• Folosiți echipament de curățire a zăpezii.
• Asigurați- vă o rezervă de materiale antiderapante.
• Asigurați-vă că aveți destul combustibil pentru încălzire, sursele de combustibil obișnuit ar putea fi oprite (închise).
• Pregătiți casa pentru iarnă.
• Izolați pereții și mansarda.
• Etanșați ușile și ferestrele.
• Instalați obloanele sau acoperiți ferestrele cu plastic pe interior.
• Asigurați-vă echipament de încălzire de rezervă pentru situații de urgență.
• Sobe cu suficientă rezervă de lemne.
• Bucăți de lemn bine uscate, cărbune sau aragaz portabil cu butelie.
• Protejati conductele împotriva înghețului.
• Înveliți conductele în izolație sau cu straturi de ziare vechi.
• Acoperiți ziarele cu plastic pentru a nu se umezi.
• Opriți picurarea robinetelor pentru a evita înghețarea lor.
• Asigurați-vă că toată familia știe ce să facă după o furtună puternică de iarnă.
• Învățați copiii cum și când să sune la numărul pentru situații de urgență (112) și la care post de radio să asculte informații privind situațiile de urgență.
• Îmbrăcați-vă cu haine îmblănite care să nu permită pătrunderea umezelii și frigului. Mănușile cu un deget sunt mai călduroase pentru că degetele generează căldură când se ating între ele. Protejați-vă plămânul de aerul extrem de rece prin acoperirea gurii, când sunteți în aer liber. Încercați să nu vorbiți dacă nu este absolut necesar.
• Evitați suprasolicitarea! Vremea rece mărește efortul la care este supusă inima. Eforturile neobișnuite, cum ar fi îndepărtarea zăpezii cu lopata, împingerea unei mașini, pot declanșa un atac de cord sau pot produce alte înrăutățiri grave ale sănătății.

FURTUNA

 

Este un fenomen rezultat din mișcarea rapidă și puternică, cu forță distrugătoare și de lungă durată a aerului.

Măsuri ce trebuie respectate pe timpul furtunii:

• deconectați energia electrică;
• adunați membrii familiei acasă;
• închideți bine ușile, geamurile, orificiile pentru ventilare;
• geamurile mari pot fi protejate cu scânduri;
• îndepărtați , de pe acoperiș, balcoane, logii, obiectele ce pot fi luate de vânt;
• uneltele din gospodărie trebuie duse în încăperi;
• stingeți focul în sobe;
• țineți în ordine beciurile, subsolurile pentru a fi folosite în caz de necesitate;
• când furtuna a început, stați în clădire, cu atenție pentru a nu vă răni cu cioburi de sticlă;
• nu se recomandă ieșitul în stradă imediat după ce a încetat vântul, deoarece o rafală se poate repeta.
• dacă vijelia v-a găsit în loc deschis, nu fugiți, mai bine e să vă adapostiți într-un sanț, groapă, orice adâncitură, lipiți de pământ, cu mâinile acoperind capul;
• nu cedați în fața panicii, actionați conștient, rețineți pe alții de la fapte disperate. Furtuna poate fi însoțită de fulgere, ploaie, grindină.
• nu vă apropiați de obiectele metalice, de stâlpii de tensiune, de paratrăsnete. Pe loc deschis, dacă stați culcat, fulgerul poate trece peste picioare și veți rămâne în viață. Poziția în picioare e cu mult mai periculoasă. Stați departe de copacii izolați, dar nici nu vă depărtați mult de ei. Fulgerul nu lovește des, nu nimerește repetat în același loc și de obicei atinge obiectul cel mai înalt sau cel mai masiv.

ÎNZĂPEZIRI

 

Măsuri ce trebuie respectate pe timpul înzăpezirilor:

• informați-vă permanent asupra condițiilor atmosferice folosind radioul și televizorul;
• fiți pregătit pentru a rezista acasă; pregătiți rezerva de alimente, apă și combustibil și asigurați-vă mijloace diferite pentru încălzit și preparat hrana;
• pregătiți mijloace de iluminat independente de rețeaua electrică;
• păstrați la îndemână uneltele pentru degajarea zăpezii;
• evitați absolut orice fel de călătorie dacă nu este necesară;
• dacă totuși este necesar să plecați luați-vă îmbrăcăminte groasă, căciulă, mănuși;
• călătoriți numai ziua și folosiți șoselele principale;
• nu fiți cutezători și temerari; opriți, întoarceți-vă sau cereți ajutorul;
• dacă plecați cu mașina, asigurați-o cu lanțuri pentru zăpadă, lopată, răzuitoare, cablu de remorcare, benzină de rezervă și asigurați-vă că cineva știe încotro plecați;
• dacă mijlocul de transport se strică, nu intrați în panică , păstrați-vă calmul, dați semnale de alarmă, aprindeți luminile, ridicați capota mașinii și așteptați ajutorul;
• nu părăsiți mijlocul de transport pentru a cere ajutor, deoarece vă puteți rătăci;
• evitați suprasolicitarea.

CANICULA

 

Pe timpul verii, datorită suprafețelor mari ocupate de asfalt și beton canicula este resimțită mai puternic de către locuitorii orașelor comparativ cu cei din mediul rural. Construcțiile înalte din centrul orașului opresc circulația naturală a aerului, iar pe străzile înguste se acumulează și alte gaze toxice, provenite în special din trafic. Din aceste motive, locuitorii trebuie să evite cât mai mult posibil centrul și străzile aglomerate, mai ales la amiază, în zilele de vară. Expunerea la valori mari ale concentrațiilor de monoxid de carbon duce la dureri de cap, grețuri și chiar la moarte.

Cum scăpăm de caniculă acasă?

Pe durata lunilor caniculare, cuverturile închise la culoare se înlocuiesc cu cearșafuri albe, al căror aspect relaxează. Renunță la covor: parchetul sau gresia mențin răcoarea atât de necesară în această perioadă. Trage draperiile în camerele expuse soarelui. Menține ferestrele închise atât timp cât temperatura exterioară este mai mare decât cea din interior. Deschide-le noaptea, provocând curenți de aer. Nu ezita să faci dușuri dese. Dacă stai la bloc, la ultimul etaj, acoperă-ți ferestrele. Dacă nu se mai face ventilație, lasă ferestrele deschise, dar pune în geamuri cearșafuri umede care să rețină aerul uscat și căldura.

Cum îți aperi sănătatea pe caniculă ?

Odată cu apa, organismul pierde și săruri minerale, antrenând astfel multe consecințe negative: astenia fizică, perturbări ale proceselor metabolice, creșterea simptomatologiei bolilor cronice. Pentru evitarea unor asemenea neplăceri se impun măsuri de înlocuire a pierderilor provocate de transpirație, a pierderilor de apă, de săruri minerale și vitamine, pentru refacerea condițiilor normale de funcționare a organismului. Acest lucru poate fi realizat prin consumarea în medie a doi litri de lichide pe zi, care nu vor fi băute prea reci. În afară de lichidele propriu – zise, se vor consuma cât mai multe fructe și legume, datorită pe de o parte a rezervelor de apă, săruri minerale și vitamine pe care le conțin, cât și datorită faptului că în organism ele cedează apa sub formă de efect retard, asigurând în mod constant și pe termen lung lichidul.

Expunerea la soare, mai ales la ora prânzului, considerată oră de vârf, trebuie evitată pe cât posibil. Dacă, totuși, ieșiți, câteva mijloace de protecție sunt binevenite: pălării, umbrele, ochelari de soare, îmbrăcăminte subțire, în culori deschise. Consumul zilnic de lichide trebuie crescut la cel puțin patru litri pe zi, iar alimentația să fie cât mai săracă în grăsimi. Eforturile fizice, în perioada zilei în care temperatura atinge valorile maxime, activitatea din agricultură, șantiere de construcții, hale industriale, sunt recomandate a se desfășura dimineața și seara.

Evitarea excesului de cafea și a consumului de băuturi în comun sau în încăperi neclimatizate trebuie, pe cât posibil, evitate. Copiii nu trebuie lăsați să aștepte perioade lungi în interiorul autovehiculelor parcate la soare, de asemenea, trebuie evitate transporturile pe distanțe lungi în vehicule fără posibilități de climatizare. Și persoanele vârstnice, în special cele cu afecțiuni cardiace și respiratorii, vor evita deplasările și frecventarea locurilor aglomerate, care le pot dăuna sănătății.

EPIDEMII ȘI EPIZOOTII

 

Reguli de comportament in cazul epidemiilor:

Epidemiile se definesc prin răspândirea în proporții de masă și într-un timp scurt a unei boli transmisibile la oameni, determinând astfel erodarea stării de sănătate a populației și perturbarea activităților economice, sociale și de altă natură.

Factori favorizanți declanșării epidemiilor:

• creșterea numărului de indivizi care călătoresc pretutindeni;
• dezvoltarea urbană fără asigurarea condițiilor sanitare corespunzătoare;
• modificări ale microorganismelor care țin de adaptarea la medicamente și vaccinurile care le combat;
• creșterea numărului de persoane arondate unui centru medical (care nu poate face față situației);
• lipsa educației sanitare a populației;
• servicii urbane de proastă calitate (apă, canalizare, gunoi, deratizare, dezinsecții);
• sărăcia;
• creșterea numărului de animale comunitare (câini, pisici);
• buget financiar și fond material precar pentru sănătate;

Măsurile de evitare și combatere a efectelor bolilor transmisibile, se referă la:

• vaccinare;
• seroprofilaxie;
• dezinsecție;
• deratizare;
• carantină (masuri medico-sanitare în focar, cercetarea și delimitarea focarului, depistarea bolnavilor și izolarea lor, stabilirea contacților și izolarea lor.);
• asigurarea pazei, ordinii și introducerea restricțiilor de circulație.

Respectați cu strictețe sfaturile noastre !
Informați-vă asupra primelor semne care apar;
Nu consumați alimente ce nu au fost protejate ;
Nu consumați fructe sau legume nespălate ;
Spălați-vă și dezinfectați-vă mâinile înainte de a consuma orice aliment ;
Fierbeți apa înainte de a o bea ;
Ascultați sfaturile transmise prin comunicările făcute la posturile de radio și televiziune, precum și în presa locala de către ISUJ și Direcția de Sănătate Publică.
Epizootiile reprezintă răspândirea în proporții de masă a unor boli transmisibile la animale.

Bolile caracteristice epizootiilor sunt:

• pesta ovină;
• pesta porcină;
• pleuro-pneumonia contagioasă a rumegătoarelor mari;
• bruceloza.

Zoonozele sunt boli transmisibile de la animale la om. Aceste boli pot fi transmise la om prin contactul cu animalele bolnave sau prin consumul de produse contaminate de origine animală.

Principalele măsuri specifice de prevenire și protecție :

• aplicarea măsurilor igienico-sanitare;
• aplicare de inoculări preventive;
• supravegherea epidemiologică a populației;
• aplicarea măsurilor de profilaxie urgentă a întregului personal infectat;
• introducerea de restricții severe privind consumul alimentar și al apei potabile.

ELEMENTE DE MUNIȚII NEEXPLODATE

 

Sub denumirea generală de muniții sunt incluse următoarele:

• cartușe pentru arme militare, de tir și de vânătoare;
• proiectile;
• bombe sau aruncătoare de rachete;
• muniție reactivă;
• torpile;
• mine;
• petarde;
• grenade;
• bombe

La întâlnirea unei astfel de muniții respectați următoarele reguli :

• Anunțați de urgență la 112 Inspectoratul pentru Situații de Urgență, organele de poliție sau autoritățile administrației publice despre descoperirea de muniții neexplodate.
• Nu mișcați de pe loc munițiile descoperite;
• Nu le introduceți în locuințe, încăperi sau clădiri;
• Nu demontați și nu predați la operatorii economici specializați muniții neexplodate în scopul valorificării ca deșeuri metalice; nu le folosiți pentru improvizarea diferitelor ustensile sau ornamente.
• Nu loviți și nu tăiați munițiile neexplodate;
• Nu aprindeți foc deschis în apropierea lor și nu le introduceți în foc.
• Nu lăsați copiii să se joace cu muniții descoperite neexplodate.
• Nu folosiți munitiile descoperite pentru improvizarea diferitelor scule sau ornamente;
• Respectați regulile și măsurile de acces și protecție în zonele unde au fost descoperite muniții neexplodate.

ACCIDENTE PROVOCATE DE MATERIALE PERICULOASE

 

ACCIDENT RUTIER CU SUBSTANTE PERICULOASE. Ce trebuie să facem?

1. Se anunta telefonic la numarul 112 - despre accidentul petrecut, comunicându-se:
   • numele si prenumele, precum si modalitatea de contact a persoanei care a oferit informațiile de mai sus, timpul și locul producerii accidentului;
   • tipul mijlocului de transport;
   • situația accidentului (mijlocul de transport, fisura in rezervor, răsturnare, împrăștiere substanțe, incendiu, nor toxic, etc.);
   • persoane si bunuri aflate in pericol;
2. Daca exista victime in urma accidentului, acestea vor fi salvate din zona de pericol si li se va acorda primul ajutor.
   În cazul când raionul este contaminat cu substanțe chimice, se vor improviza mijloace de protecție individuală și se va interveni numai pentru evacuarea răniților din zona contaminată.
3. Atentie: Se acorda primul ajutor numai daca cunoasteti procedurile!
4. In cazul in care se observa răspândirea substanțelor din mijlocul de transport (rezervor, cisterna, butoaie, saci, etc.) nu se va folosi sub nici o forma flacăra deschisa (brichete, fumat, scântei, flacăra).
5. In cazul in care se observa apariția unei flăcări deschise se va încerca stingerea de urgenta a acesteia cu mijlocul de stins incendii din dotarea autovehiculelor.
6. Daca nu s-a putut opri incendiul in faza incipientă, părăsiți de urgenta zona pe o raza de minim 100 m si așteptați sosirea echipelor de intervenție profesioniste.
7. Nu va apropiati de locul accidentului doar din curiozitate! Puteti sa deveniti usor victima!
8. Respectati intocmai instructiunile primite de la autoritati!

URGENTA RADIOLOGICA

Ce trebuie să facă persoanele care se găsesc in preajma unui accident cu surse radioactive ?

• să anunțe telefonic la numarul 112;
• să nu ia nici un obiect de la locul accidentului;
• să acorde primului ajutor, dacă are calificarea necesara;
• ca măsură de precauție, este recomandat să plece si sa-i evacueze si pe alții din zona de risc la o distanta de siguranță (minim 100 m);
• să izoleze zona, dacă este posibil;
• să nu mănânce, bea sau fuma în vecinătatea locului accidentului;
• să roage populația prezentă să rămână acolo unde se afla, departe de zona de risc, pana la sosirea echipelor de interventie profesioniste pentru a fi verificate;
• să aștepte echipele de interventie profesioniste si sa faca o scurta prezentare coordonatorului interventiei.

ACCIDENT CHIMIC

Ce trebuie sa cunosca populatia din vecinătatea operatorilor economici cu risc chimic?

Apărarea în caz de accident chimic se referă la un ansamblu de măsuri care se realizează în mod unitar și continuu și se împarte în acțiuni:

• pre-dezastru;
• în timpul dezastrului ;
• post-dezastru.

Faza de Pre-Dezastru:

• Informați-vă asupra sursei de risc, substanțele toxice industriale folosite, zonele de pericol!
• Participați la exercițiile de protecție civilă, procurați-vă materiale cu reguli de comportare și acțiune în caz de dezastre și însușiți-vi-le!
• Evitați amplasarea locuințelor în apropierea unor instalații cu procese de risc!
• Procurați-vă materiale de etanșare!
• Realizați-vă rezerve de medicamente de urgență și primă necesitate!
• Asigurați-vă mijloace de protecție individuală speciale (mască contra gazelor, aparat de respirație, costume de protecție) sau improvizate!
• Pregătiți-vă o rezervă permanentă de apă și alimente!
• Procurați-vă un radioreceptor cu baterii!

Faza de Dezastru:

• Urmați întocmai anunțurile făcute de protecția civilă prin intermediul mass mediei sau prin semnalele de alarmare!
• Luați lucrurile lăsate afară (jucării, rufe, etc) și animalele de companie în casă.
• Închideți animalele în grajduri!
• Anunțați-vă vecinii și prietenii despre pericolul chimic (de preferință prin telefon)!
• Adăpostiți-vă în locul stabilit și etanșați toate intrările și ieșirile pentru a evita pătrunderea agentului toxic!
• Dacă adăpostirea se face în propria casă sau apartament, etanșați toate ușile și ferestrele și rămâneți într-o cameră cu cât mai puține uși și ferestre! Mergeți într-o încăpere situată cât mai sus pe fața opusă pericolului!
• Închideți toate instalațiile cu pericol (gaze, apă, curent electric)!
• Opriți toate ventilatoarele și instalațiile de aer condiționat! Etanșați deschiderile de ventilare cu folie de plastic și bandă adezivă!
• Țineți la îndemână mijloacele de protecție respiratorie și folosiți-le dacă este cazul!
• Asigurați-vă că aveți acces la rezerva de apă și alimente și că nu sunt afectate de accidentul chimic!
• Porniți radiourile și televizoarele și fiți atenți la anunțurile care se fac!
• Nu părăsiți locul de adăpostire până nu se anunță că acest lucru este posibil!

Dacă sunteți surprins în afara locuinței:

• Păstrați-vă calmul, de cele mai multe ori în cazul accidentelor chimice victimele din rândul populației civile au apărut ca urmare a panicii!
• Acoperiți-vă căile respiratorii superioare cu o batistă și îndreptați-vă spre adăpostul cel mai apropiat adăpost!
• Respectați restricțiile de circulație și acces!
• Evitați deplasarea pe direcția vântului, deplasați-vă perpendicular pe direcția lui!
• Dacă vă găsiți în mașină, în zonele afectate de norul toxic, nu intrați în panică, fiți calmi, și conduceți atent. Închideți toate geamurile la mașină, opriți instalațiile de aer condiționat și acoperiți-vă nasul și gura cu un prosop sau o batistă umedă. Porniți radiourile și urmați instrucțiunile autorităților. Respectați interdicțiile de circulație!

Faza Post-Dezastru:

• Nu părăsiți adăpostul sau locuința chiar dacă pericolul a trecut, riscați să încurcați intervenția forțelor specializate
• Ascultați cu atenție mesajele către populație transmise prin mass media!
• Verificați dacă vecinii și prietenii au probleme, în cazul în care există probleme acordați-le primul ajutor și chemați ambulanța!
• Respectați restricțiile de circulație și consum!
• Reveniți la activitățile cotidiene, remediind eventualele pagube!
• Rețineți învățămintele trase din aceste situații și pregătiți-vă continuu pentru a putea face față unor alte eventuale asemenea evenimente!

ACCIDENT LA CONTRUCTII HIDROTEHNICE

• sa cunosca locul de adunare in caz de evacuare;
• sa cunoasca timpul avut la dispozitie;
• sa respecte urmatoarele reguli la parasirea locuintei:
  • sa intrerupa alimentarea cu electricitate, gaz, apa;
  • sa ia din locuinta lucruri de stricta necesitate: documente de identitate, hrana, haine, paturi, medicamente, lumanari, lanterne.
  • sa rerspecte instructiunile structurilor locale pentru situatii de urgenta.

POLUARE ACCIDENTALA

Cum putem sa ne dam seama ca a avut loc un accident de poluare?

• aparitia unei pete vizibile la suprafata apei;
• aparitia pestilor morti sau a altor organisme acvatice moarte la suprafata apei;
• schimbarea vizibila a caracteristicilor organoleptice ale apei: miros, culoare, gust.

Ce facem in cazul in care observam semnalmentele unui accident de poluare? - Se anunta imediat la 112.

Ce facem in cazul in care suntem anuntati ca a avut loc un accident de poluare?

• nu utilizam apa poluata pentru baut, pregatirea mancarii, spalat, imbaiat, adapatul animalelor, udatul gradinilor;
• ne retragem din zonele adiacente resurselor de apa afectate;
• nu vom consuma produse alimentare din zonele afectate (pesti, scoici, raci, legume);
• ne vom pregati un stoc muinim de provizii – apa, alimente si medicamente;
• se vor respecta indicatiile Autoritatii de Sanatate Publica, autoritatilor publice si Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta.

IN CAZ DE ADAPOSTIRE

1. La semnalele de alarma date prin sistemele de alarmare sau mijloacele mass - media, sa se indrepte spre adapostul de protectie civila in timpul cel mai scurt, dupa ce au luat urmatoarele masuri:
   • asigurarea locuintei prin: oprirea focului, iluminatului, apei si inchiderea geamurilor si a usilor;
   • luarea documentelor de identitate si a unui minim de materiale(imbracaminte adecvata, patura, masca contra gazelor, trusa sanitara antichimica, lanterna, medicamente, apa de baut si alimente)
2. Sa intre in adapost in mod organizat si sa-si ocupe locurile in liniste, acordand prioritate femeilor, copiilor, batranilor, bolnavilor si invalizilor.
3. Sa respecte ordinea interioara, sa nu circule inutil prin adapost, sa pastreze curatenia si sa nu fumeze.
4. Sa nu deschida usile sau obloanele etanse si sa nu paraseasca adapostul fara aprobare.
5. Sa pastreze mijloacele individuale de protectie pregatite si sa le foloseasca la ordin.
6. Sa participe, in caz de nevoie, la acordarea primului ajutor sanitar.
7. Sa execute dispozitiile sefului de adapost si a membrilor din echipa de adapostire.

ÎNȘTIINȚAREA, AVERTIZAREA, PREALARMAREA ȘI ALARMAREA POPULAȚIEI ÎN SITUAȚII DE PROTECȚIE CIVILĂ

 

Înștiințarea, avertizarea, prealarmarea și alarmarea populației se realizează în scopul evitării surprinderii și al luării măsurilor privind adăpostirea populației, protecția bunurilor materiale, precum și pentru limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer și ale acțiunilor militare. La Iași, există 17 sirene, amplasate în anumite zone ale orașului și care au scopul de a avertiza populația în situația în care există pericolul producerii unor dezastre.

În cazul producerii unor dezastre, folosirea mijloacelor de alarmare se realizează cu aprobarea prefectului, primarului localității ori a conducătorului instituției publice sau a operatorului economic implicat, după caz, ori a împuterniciților acestora.

Sistemul de alarmare al unei localități sau operator economic, în general, cuprinde: sirene electrice și/sau electronice acționate centralizat sau local, centrale de alarmare, stații de radioficare și radioamplificare.

Semnalele de alarmare acustice a populației, instituțiilor publice și operatorilor economici sunt: alarmă aeriană, alarmă la dezastre, prealarmă aeriană și încetarea alarmei.

 

• ALARMĂ AERIANĂ se compune din 15 sunete a 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare, cu pauză de 2 secunde între ele.
• ALARMĂ LA DEZASTRE se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 5 sunete a 8 secunde fiecare, cu pauză de 5 secunde între ele.
• PREALARMĂ AERIANĂ se compune din 3 sunete a 32 secunde fiecare, cu pauză de 12 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 6 secunde între ele.
• ÎNCETAREA ALARMEI se compune dintr-un sunet continuu, de aceeași intensitate, cu durata de 2 minute. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune dintr-un sunet continuu, de aceeași intensitate, cu durata de 1 minut.

VIGILENȚA ȘI CUNOAȘTEREA MĂSURILOR DE PROTECȚIE ȘI AUTOPROTECȚIE VĂ POT SALVA VIAȚA ȘI PEI CEI DRAGI!

Plt. Chirilă Gianina-Maria – Compartimentul Pregatirea Populatiei  din cadrul I.S.U.  IASI.

 

 

DOCUMENTE

DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE A  ACTIVITĂŢILOR ÎN DOMENIUL

SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

POPRICANI - IASI

Nr. crt.	Documente		Baza legală				Obs.
Constituirea organismelor şi structurilor pentru managementul situaţiilor de urgenţă, inclusiv al protecţiei civile
1.	Dispoziţia de constituire a C.L.S.U., consultanţi, centru operativ cu activitate temporară.		ü  Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, modificată şi completată prin Legea nr.212/2006; ü  O.U.G. nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de urgenţă, aprobată prin Legea nr.15/2005; ü  H.G.R. nr 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind structura organizatorică , atribuţiile funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă .
2.	Regulamentul de organizare şi funcţionare a C.L.S.U.
Constituirea serviciilor pentru situaţii de urgenţă
1.	Hotărârea consiliului local pentru constituirea serviciului de urgenţă voluntar		ü  Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, modificată şi completată prin Legea nr.212/2006; ü  Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor ; ü  O.M.A.I. nr.718/2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă , modificată şi completată prin O.M.A.I. nr.195/2007 ; ü  H.G.R. nr. 1579/2005 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare ; ü  O.M.A.I nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor ;
2.	Regulament de funcţionare		ü  O.M.A.I. nr.718/2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă , modificată şi completată prin O.M.A.I. nr.195/2007 ;
3.	Organigrama S.V.S.U.
ü  Celelalte documente sunt prevăzute în Anexa nr.3  din O.M.A.I. nr.718/2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă , modificată şi completată prin O.M.A.I. nr.195/2007 ;
Încadrarea inspectorului şi / sau a personalului de specialitate în domeniul protecţiei civile
1	Dispoziţia de numire a inspectorului de protecţie civilă/cadru tehnic  sau personal de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor .		ü  Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, modificată şi completată prin Legea nr.212/2006; ü  Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor ; ü  O.M.A.I. nr.106/2007 pentru aprobarea Criteriilor de stabilire a consiliilor locale şi operatorilor economici care au obligaţia de a angaja cel puţin un cadru tehnic sau personal de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor .
Planuri specifice
1	Planul de analiză şi acoperire a riscurilor		ü  Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, modificată şi completată prin Legea nr.212/2006; ü  Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor ; ü  H.G.R. nr.1492/2004 privind principiile de organizare , funcţonare şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste; ü  O.M.A.I. nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare şi structura cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor ;
Nr. crt.	Documente		Baza legală				Obs.
2.	Planul de evacuare în situaţii de urgenţă		ü  Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, modificată şi completată prin Legea nr.212/2006; ü  O.M.A.I. nr.1184 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă ;
3	Planul de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi poluărilor accidentale		ü  Ordinul comun nr.638/ 420 din 2005 al M.A.I. şi M.M.G.A., pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale .				Întocmit cu D.A. „Crişuri”
4.	Planul de muncă anual şi analizele semestriale		ü  O.U.G. nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de urgenţă, aprobată prin Legea nr.15/2005;
5.	Planul de protecţie civilă		ü  -				La ordin !
Planificarea şi organizarea activităţilor de pregătire a populaţiei şi salariaţilor
1.	Planul de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă.		ü  Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, modificată şi completată prin Legea nr.212/2006; ü  Ordinul Inspectorului General nr.629 I.G. din 13.12 2006 privind organizarea şi desfăşurarea pregătirii în domeniul situaţiilor de urgenţă în anul 2007 ; ü  Ordinul prefectului nr. 41 din 16.02 2007 pentru aprobarea documentelor privind pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă în anul 2007 .
2.	Evidenţa nominală cu participarea la pregătire a personalului încadrat în structurile pentru situaţii de urgenţă şi rezultatele obţinute.		ü  Ordinul prefectului nr. 41 din 16.02 2007 pentru aprobarea documentelor privind pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă în anul 2007 .
3	Situaţia centralizatoare (numeric) cu participarea la pregătire.		ü  Ordinul prefectului nr. 41 din 16.02 2007 pentru aprobarea documentelor privind pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă în anul 2007 .
Organizarea înştiinţării şi alarmării
1	Schema avertizării şi alarmării populaţiei.			ü  Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, modificată şi completată prin Legea nr.212/2006; ü  O.M.A.I. nr. 1259/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă ;
Organizarea cooperării şi colaborării privind protecţia civilă
1	Planuri de cooperare şi colaborare cu localităţile vecine, operatori economici din zona administrativ-teritorială.	ü  Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, modificată şi completată prin Legea nr.212/2006;			ü  Dacă este cazul
Asigurarea resurselor financiare
1	Planificarea resurselor pentru funcţionarea structurilor şi realizarea măsurilor stabilite în Planul de analiză şi acoperire a riscurilor.	ü  Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, modificată şi completată prin Legea nr.212/2006; ü  Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor ; ü  O.U.G. nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de urgenţă, aprobată prin Legea nr.15/2005;			ü  Extras din buget

 

 

 

 

 

 

 

 

•